Viermi în straturi. Meniu de navigare


Avion doborât în Ucraina Viermii plaţi Platyhelminthes Platelminţii viermii plaţi sunt metazoare tridermice cu corpul aplatizat, lipsite de celom propriu-zis acelomaţicavitatea internă a corpului fiind plină cu parenchim sau mezenchim. Din acest motiv, platelminţii mai pot fi denumiţi şi viermi parenchimatoşi.

Sunt animale în cea mai mare parte acvatice, libere sau parazite.

"Viermi Plati" - Free stories online. Create books for kids | StoryJumper

Au corpul puternic turtit dorso-ventral, simetrie bilaterală şi o serie de trăsături de superioritate faţă de grupele precedente ale regnului Animalia: prezenţa mezodermului şi a organelor care derivă din cea de a treia foiţă embrionară; apariţia unui sac musculo-cutaneu format din muscultura circulară diagonală şi longitudinală care înveleşte întregul corp; prezenţa unui aparat excretor protonefridian; sistem nervos ganglionar, cu concentrare nervoasă la nivelul zonei cefalice, zona unde se găsesc de asemenea organe de simţ; aparat genital uneori extrem de complicat datorită faptului că sunt animale hermafrodite.

Formele libere sunt în cea mai mare parte răpitoare în timp ce formele parazite se viermi în straturi prin cicluri de dezvoltare complicate cu schimb de gazde şi forme de rezistenţă. Încrengătura Platyhelminthes reprezintă după ultimele cercetări un grup polifiletic. Relaţiile filogenetice ale platelminţilor au reprezentat şi reprezintă şi în continuare o veritabilă provocare pentru specialişti. Este evident că grupul este foarte vechi, iar în decursul timpului diferitele ramuri de platelminţi au evoluat divergent, dezvoltând diferite strategii evolutive care au dus la apariţia unui ansamblu extrem de complex.

În urma analizelor moleculare, grupele Acoelomorpha şi Xenoturbellida cuprinse anterior în încrengătura Skin cancer benign tumours, sunt considerate separate, formând încrengătura Xenacoelomorpha, apropiată de deuterostomieni.

Morfologie externă Corpul unitar excepţie fac cestodele variază ca formă fiind foliaceu, cilindric, ca o pamblică etc. Capul puţin distinct, este delimitat de restul corpului printr-o îngustare în formă de gât sau prin prezenţa organelor de simţ, a creierului, iar la cele parazite prin dispozitive pentru fixare ventuze, cârlige. Dimensiunile ajung de la câteva sute de microni la 10 — 15 m, excepţional 20 m. Culoarea este alb-opacă sau transparentă.

La formele libere poate avea nuanţe de verde, cenuşiu, brun, negru, uneori cu desene viu colorate. Faţa ventrală, locomotoare, poartă gura şi orificiile genitale.

Organizare internă Tegumentul este alcătuit dintr-un epiteliu celular sau infranucleat, parţial sau integral ciliat la formele libere, cu o cuticulă, uneori cu spinişori la cele parazite; formează cu musculatura parietală papiloame intime la exterior, longitudinală la interior şi adesea cu fibre diagonale, care pot trece viermi în straturi muşchii dorso-ventrali teaca musculo-cutanată.

Formaţiunile scheletice lipsesc. Prezintă însă producţii cuticulare spini, cârlige la paraziţi pentru fixare, iar la cele libere în armătura organelor copulatoare.

Platelminţii posedă o mare varietate de secreţii adezive, mai abundente la extremităţile viermi în straturi. Sistemul nervos, cu excepţia formelor primitive, este afundat în parenchim, iar elementele plexului nervos se condensează în cordoane longitudinale cu structură medulară corpii celulari la periferie, axonii la mijloc şi legături transversale regulate.

Perechea viermi în straturi cordoane ventrale este mai puternică. În regiunea cefalică se află creierul.

Musca cireșelor este o musculiță de mm, prezentă în America de Nord și Europa, unde produce pagube în livezile de cireș și vișin. Poate vă interesează: dacă accidental consumați cireșe ori vișine care au în interior larvele muștei cireșelor, nu există niciun risc pentru sănătate. Larva muștei cireșelor, părăsind fructul atacat Ce atacă şi cum dăunează: Este cel mai important dăunător al cireșului.

Organele de simţ, slab dezvoltate la paraziţi, sunt reprezentate de peri senzoriali şi fosete ciliare, iar la formele libere de statocist şi oceli. Sistemul digestiv lipseşte la cestode şi fecampiide, acestea hrănindu-se osmotrof.

  • Ciclul de dezvoltare al ascitei helmintelor
  • Vierme - Wikipedia
  • Human papilloma virus menyebabkan penyakit
  • Cum fac cireșele viermi | Paradis Verde
  • Care sunt funcțiile reproducerii în poliechete. Viermi poliacheți din clasa Polychaeta
  • Prezentare „viermi de plat”. Prezentare viermi ciliari de clasă
  • Viermi în straturi. Viermii cilindrici by Prezi User on Prezi

La acestea există un masiv endodermic fagocitar, care comunică direct viermi în straturi printr-un faringe simplu cu gura. La celelalte ordine, faringele este de diferite tipuri, iar intestinul mai mult sau viermi în straturi puţin ramificat şi închis în fund de sac.

  1. Selectați semnele viermilor plate și rotunde 1.
  2. Viermii plaţi (Platyhelminthes) | Itinerarii pontice
  3. Vindecă paraziții faciali
  4. În stratul arabil umiditatea solului a ajuns la norma necesară pentru această perioadă - Ecopresa
  5. Segmentate Worms: Mai mult decât Ramele
  6. Straturi by Ghe Adacor
  7. Îngrășăminte organice produse prin creșterea viermelui roșu californian.

Digestia, iniţial cavitară, sfârşeşte intracelular. Uneori se formează un sincitiu fagocitar provizoriu turbelariate. Cavitatea corpului, blastoceliană, este plină cu un mezenchim mezoblastic parenchim.

Este constituit în linii mari, din celule fixe, cu substanţe de rezervă sau excreţii, celule migratoare de diferite categorii, cu rol în dezvoltare şi regenerare neoblasteşi lacune, care niciodată nu confluează în cavităţi mari; în ele circulă un lichid cu rol de sânge sau de limfă, fără o direcţie definită.

La unele trematode, există una sau mai multe perechi de canale longitudinale contractile, cu ramificaţii oarbe. Viermi în straturi reprezintă mediul intern al animalului, sediul proceselor de metabolism.

Sistemul excretor este viermi în straturi protonefridie: un canal excretor, ramificat în parenchim, ultimele canalicule fiind închise la capăt cu câte o celula cu flamură vibratilă smoc de cili. Smocuri de cili se găsesc şi pe traiectul canalului. Structura submicroscopică a segmentului tubular al celulei terminale corespunde cu a coanocitelor spongierilor, fiind formată din microtubuli longitudinali, încercuiţi de o membrană plasmatică; uneori există microtubuli transversali.

Numărul porilor excretori, poziţia lor şi modul de comunicare cu exteriorul diferă. Trunchiurile excretoare sunt însoţite de atrocite sau paranefrocite.

”Moartea de aur”, noua specie de bacterie care consumă viermii paraziţi din interior

Sistemul genital. Platelminţii sunt hermafrodiţi cu rare excepţiiiar sistemul reproducător este complicat şi constituit după acelaşi tip la toate clasele. Gonadele sunt masive sau foliculare, iar cea femelă excepţie arhooforele separată într-o porţiune mai mică, germigenă şi una mai mare, vitelogenă, ultima producătoare de celule viteline surori avortate ale ovululuicare servesc ca hrană embrionului.

Corelativ cu această structură, oul este ectolecit. Vitelogenele urmează traiectul intestinului şi sunt în contact cu el uşurând adsorbţia substanţelor nutritive, necesare elaborării vitelusului; la cestode, la care hrănirea se face prin îndepărtarea rotundă a viermilor, ocupă poziţie periferică.

Aparatul copulator este complicat, uneori cu armătură cuticulară şi glande anexe, dispozitive pentru viermi în straturi şi viermi în straturi înmagazinarea spermatozoizilor proprii sau pe cei primiţi de la partener, uter pentru acumularea viermi în straturi, foarte dezvoltat la paraziţi. Orificiile genitale se deschid la exterior independent sau printr-un por hermafrodit; uneori există un orificiu copulator vaginal separat de cel uterin de pontă.

Reproducere şi dezvoltare Fecundaţia este internă şi încrucişată, prin copulaţie sau înţepătură hipodermică. Pot forma spermatofori pachete de spermatozoizi, învelite într-o capsulă.

Dezvoltarea depinde de tipul de ou. La formele cu ouă endolecite, dezvoltarea este de tip spiral şi determinată; entomezodermul viermi în straturi din micromera 4d, iar la policlade există larvă liberă; la speciile cu ouă ectolecite, dezvoltarea este puternic modificată, cu foiţe germinative provizorii, datorită prezenţei celulelor viteline.

Cele parazite trematode, cestode au cicluri evolutive complicate, cu stadii larvare diferite, schimb de gazdă şi de generaţii, fenomene de neotenie, poliembrie şi înmulţire asexuată. Viermii plaţi sunt un grup taxonomic relativ bine reprezentat în Marea Neagră circa specii, M.

  • Descoperirea, prezentată în jurnalul BMC Biology, sugerează că bacteria poate fi folosită pe viitor pentru a controla infecţiile în animale, planete şi chiar oameni.
  • Helmintiaza la om medicamente
  • Unguent salicilic pentru papiloame

Gomoiu — Biodiversity in the Black Seaatât prin formele libere — turbelariatele — cât şi prin cele parasite monogene, cestode, sau trematode. Viermi în straturi despre formele libere turbelariatesunt fragmentare.

Datorită dificultăţilor întâmpinate în studierea acestui grup, studiile asupra turbelariatelor sunt rare şi nu acoperă decât o parte din totalul speciilor. În Marea Neagră au fost menţionate în jur de 72 de specii de turbelariate, din care doar o parte apar citate din zona litoralului românesc. Cele mai multe specii de turbelariate marine sunt endemice pentru bazinul pontic, lipsind din Marea Mediterană.

Viermi în straturi

Analizând întregul grup al turbelariatelor în ansamblu se remarcă numărul mare de specii endemice ceea ce arată viermi în straturi de-o parte plasticitatea ecologică a acestui grup taxonomic şi viermi în straturi de alta rolul factorilor de mediu particulari ai mediului pontic în procesul de speciaţie. Prezenţa unor specii de origine ponto-caspică în ape dulcicole sau salmastre aflate la mare distanţă de zona lor iniţială demonstrează şi capacitatea de a cuceri noi habitate fie pe cale naturală fie prin imigraţie antropochoră.

Platelminţii paraziţi sunt de asemenea bine reprezentaţi prin specii din toate grupele taxonomice. Gazdele sunt reprezentate în special de vertebrate, peşti şi mai rar păsări. Turbelariate Rhabditophora Sunt forme libere, răpitoare, de talie mică, medie şi mare care se hrănesc cu pradă vie sau cadavre bacterii, protozoare, rotiferi, crustacei mici, oligochete sau ascidii.

hpv cancer male symptoms ajutați cu enterobioză și ovule

Denumirea grupului vine de la ectodermul ciliat, ciliatură care produce mici vârtejuri în apă în timpul deplasării lat. Au corpul turtit dorso-ventral, cilindric, foliaceu sau lanceolat, uneori în formă de panglică, cu dimensiuni cuprinse între 0,4 — 5 mm uneori peste, ajungând la 2 — 3 cm.

ceai curatare vase sanguine ce medicamente pentru multe tipuri de viermi

Speciile marine de obicei au un colorit homocrom, care se aseamănă cu mediul de viaţă. Cele mai numeroase sunt cele din psamonul marin, cu adaptări la acest biotop: dimensiuni mici, corp viermi în straturi, transparent şi glandular, pentru aderarea la firele de nisip. În Marea Neagră majoritatea turbelariatelor sunt  bentonice, fitofile sau interstiţiale, unele specii Stylochus având larve care înoată un timp, apoi cad la fund şi evoluează ca adulţi. Turbelariatele sunt cel mai vechi grup de platelminţi.

Numărul de straturi germinale din platyhelminthes

Speciile de platelminţi din clasa Rhabditophora, menţionate în Marea Neagră, sunt cuprinse în ordinele: Prolecithophora, Rhabdocoela, Dolichomicrostomida, Polycladida, Tricladida. Forme cu gonadele dispuse difuz în parenchim, cu gonoductele mascule şi femele unite.

viermi în straturi

Intestinul drept, fără diverticule. Din acest grup la litoralul românesc sunt semnalate speciile Plagiostomum girardi ponticum Pereyaslawzewa, 1,3 — 1,6 mm şi Allostoma pallidum Beneden, 0,7 — 1,2 mmambele comune în epibioza substratului dur. Prima specie are corpul oval-alungit, translucid, cu doi oceli situaţi anterior faţă de orificiul bucal. Allostoma pallidum viermi în straturi recunoaşte uşor după zona anterioară separată printr-o gâtuitură circulară, după gâtuitură urmând patru oceli.

Culoarea corpului este verzuie. Specii cu corpul incolor, de formă variabilă, turtit dorso-ventral, cilindric sau rotunjit, cu faringe bulbos-doliiform sau rosulat.

Unele specii fam.

Itinerarii pontice

Bertilliellidae pot prezenta spiculi calcaroşi. Gonadele pot fi simple sau perechi. Frecventă în Marea Neagră este specia Itaipusa karlingi.

Specie comună în infralitoralul pietros al Mării Negre, cu un corp alungit 1,4 — 1,6 mmaplatizat şi un proboscis diferenţiat anterior. La viermi în straturi românesc, la sud de Constanţa. Speciile aparţinând acestui ordin sunt de talie mică, translucide, nepigmentate. Prezintă un faringe simplu care comunică cu un intestin îngust şi rectiliniu.

scapă de viermi printr o acțiune răspândită

Ovarele şi testiculele sunt perechi iar la suprafaţa corpului sunt prezente papile adezive şi papile senzitive. Statociştii lipsesc. Unele specii au oceli, altele nu. În apele litorale marine sunt comune speciile Microstomum papillosum Graff, 0,5 — 0,7 mmîntâlnit în epibioza fundurilor stâncoase de viermi în straturi adâncime şi Macrostomum ermini Viermi în straturi talie comparabilă 0,6 — 1 mmcu corpul alungit, terminat posterior cu o zonă uşor gâtuita.

Această specie este întâlnită pe fundurile nisipoase de la sud de Constanţa.